Job de weekend: am curățat lacul vechi de pe balustradă

Stau la casă. Dar stau numai în weekend pentru că în zilele lucrătoare sunt ocupat.

Lucrez la seviciu 🙂

Weekendurile sunt liniștite pe aici. Câte un zgomot răzleț din vecini, clopote care se aud în depărtare dar în rest liniște și pace. Vecinii mei mai dau la bormașină, fierăstrău pendular sau alte mașinării cu fițe, de le-auzi zgomotele și nici nu știi ce or fi făcând cu ele. Weekendul acesta s-au cam dezlănțuit, cei din stânga acționau rotopercutorul cu un elan demn de invidiat duminica, iar cei din dreapta dădeau instrucțiuni strigând unul altuia în timp ce erau cocoțați în pom și tăiau cu fierăstrăul mecanic crengile de sus. Apoi… tot pomul. Se pare că părul nu-și mai făcea datoria de pom roditor, așa că adio palincă de pere Williams.

De la atâta forfotă-n stânga și-n dreapta mi-a venit  și mie cheful să fac ceva prin împrejurimi. De exemplu, să repar balustrada din lemn a pergolei din curte care tocmai a împlinit 12 anișori cu baiț cu tot. În 2005, atunci când am fâcut pergola, din lemn nou de brad, am folosit lazura BORI UV protection de la Helios, nuanța 9 palisandru și ne-a ținut vreo 10 ani. Uau! Grozav. Nu-i de mirare că lacul acesta – lazura BORI – se produce și azi, pe deasupra are o formulă îmbunătățită! Acum doi ani am reparat un pic cu un lac poliuretanic pentru exterior pe care îl aveam la testare, cu titlu de experiment. N-a prea ținut pe orizontală, balustrada năpârlește de nu-mi vine să chem pe nimeni la un grătar. Așa că m-am decis să iau taurul de coarne, să curăț rămășițele pământești ale lacurilor defuncte și să testez ceva nou pe lemnul nostru oldtimer.

Dar cu ce să lucrez? Nu prea țin pe acasă mașinării de meșterit și nici n-am avut chef să dau fuga la magazinul de bricolaj să stau la coadă juma de oră ca data trecută. În plus nu mă încălzește cu nimic să-i fac invidioși pe vecini cu un sunet pe care poate că încă nu l-au auzit.

Am decis să apelez la “armamentul” din dotare: rașcheta triunghiulară cu lama de oțel. Avem de vânzare și la Decorator, firma la care lucrez, costă vreo 8 lei. Cea de acasă este puțin altfel dar principiul este același. Așa că am tuns tufișul și dă-i bătaie… Pozele vă spun restul poveștii. După răzuirea straturilor vechi de lac am șlefuit un pic, am îndepărtat praful cu o perie
(cu care nu voi lăcui) și am chituit. Chitul pentru lemn se numește Tessarol, tot de la Decorator iar pentru aplicare am folosit un șpaclu japonez din plastic, ca să simt mai bine suprafața la umplerea crăpăturilor.

A ieșit super ok. Acum arată groaznic 🙁 dar stați să vedeți continuarea, într-un alt weekend, când o să punem punctul pe i. Voi da cu un lac nou, de care n-ați mai auzit în viața voastră și pe care îl vinde tot… ați ghicit, Decorator.

VA URMA 🙂